joi, 23 aprilie 2026

Imperativul verbului „a contrazice”


Înainte de a citi explicația, dă un test aici: TESTE ONLINE LA LIMBA ROMÂNĂ.




Verbul „a contrazice” s-a format prin compunere savantă din elementul de compunere „contra-” și verbul „a zice”, după modelul francez „contredire”. Prin urmare, formele sale de imperativ sunt asemănătoare cu cele ale verbului „a zice”.
La persoana a II-a singular, afirmativ, spunem „contrazi!”, la fel ca „zi!”. 
Este așadar, greșit enunțul:

marți, 27 august 2024

„Căi” și „că-i” (partea II)

„Căi” sau „că-i”? (partea I)

 

Pe scurt, se scrie fără cratimă când este vorba despre un singur cuvânt. Se scrie cu cratimă când sunt două cuvinte diferite pronunțate legat, în aceeași silabă. Așadar, scriem fără cratimă, pentru că este un singur cuvânt. De fapt, sunt două cuvinte scrise cu aceste litere, două cuvinte pronunțate diferit. 
1. Primul se rostește „căi” și este pluralul substantivului „cale” („cale”, „căi”), cu mai multe sensuri:

duminică, 13 februarie 2022

Wordle în limba română, cu diacritice

 Meditații on-line la limba română

______________________________________________________________________________

Wordle în limba română

Joacă Wordle în limba română (botezat de mine Vorble). Cuvintele sunt scrise cu semne diacritice. Poți alege între 4 variante: cuvinte de 4, 5, 6, 7 litere.

Dă click aici.

duminică, 8 ianuarie 2017

Blogul profesorului de limba română: Ortografie și punctuație în documente oficiale

Recenta demisie a unui primar din România îmi dă prilejul să vă arăt încă o dată de ce trebuie să învățați gramatică: ca să nu vă faceți de râs când veți fi mari! Nu învățăm gramatică de dragul gramaticii, ci, pur și simplu, pentru a ști să scriem și să vorbim CORECT.
Blogul profesorului de limba română: Ortografie și punctuație în documente oficiale

duminică, 2 februarie 2014

Abrevieri fără punct


Conform DOOM 2

Nu sunt urmate de punct:
  • abrevierile care păstrează finala cuvântului abreviat: cca, dl, dle, dna, d-ta pentru circa, domnul, domnule, doamna, dumneata;
  • abrevierile numelor punctelor cardinale: E, N, V, S;
  • simbolurile majorităţii unităţilor de măsură: cm, gal, m, kg pentru centimetru, galon, metru, kilogram;
  • simbolurile unor termeni din domeniul ştiinţific şi tehnic: matematică, fizică (A pentru arie, N pentru număr natural), chimie (simbolurile elementelor chimice: C, Cl, Mg pentru carbon, clor, magneziu), medicină (Rh).
Nu se scriu cu punct între litere abrevierile care conţin fragmente de cuvinte: TAROM pentu Transporturile Aeriane Române.

Conform aceluiaşi dicţionar normativ, prescurtările dl şi d. sunt corecte amândouă pentru cuvântul domnul.

vineri, 8 noiembrie 2013

Când se scrie "cea" şi când se scrie "ce-a"?

FORUMUL OREI DE LIMBA ROMÂNĂ  JOCURI LITERARE ŞI LINGVISTICE

Cea - se scrie fără cratimă, pentru că este un singur cuvânt.
1. În limbaj popular, este adjectiv demonstrativ (arată că fiinţa sau lucrul desemnate de substantivul pe care îl determină se află mai departe, în spaţiu sau în timp, de vorbitor):

Ia în braţe cea căldare. 

2. Este articol demonstrativ (adjectival) şi leagă un adjectiv de substantivul determinat:
    Fata cea cuminte a moşului era urgisită.

    3. Este articol demonstrativ (adjectival) şi precedă un numeral ordinal:
    Cea de-a doua lovitură i-a fost fatală.

    4. Este articol demonstrativ (adjectival) şi formează gradul superlativ relativ:

    Maria este cea mai bună din clasă.

    5. Este pronume demonstrativ de depărtare:

    Cea de acolo este sora mea.

    6. Este interjecţie (strigăt cu care se mână boii spre dreapta):

    Cea, Boian! Hăis, Prian!

    *
    *       *

    Ce-a - se scrie cu cratimă, pentru că sunt două cuvinte diferite (rostite împreună, în aceeaşi silabă):
    • ce - pronume relativ;
    • a - verbul auxiliar a avea cu care se formează perfectul compus.
    Nu ştiu ce-a făcut.

    *
    *      *

    Dacă ai înţeles, dă o dictare aici.

    sâmbătă, 23 iunie 2012

    Blogul profesorului de limba română: Evaluarea Naţională 2012 - subiecte şi rezolvări

    Blogul profesorului de limba română: Evaluarea Naţională 2012 - subiecte şi rezolvări: Meditaţii on-line la limba română # Teste pentru admitere # Teste de vocabular # Jocuri lingvistice şi literare # Jocuri de cuvinte # R...

    Subiectele de la proba de limba şi literatura română din cadrul Evaluării Naţionale 2012 şi rezolvarea lor vor fi publicate luni, 25 iunie 2012, imediat după terminarea probei pe acest blog.

    marți, 28 februarie 2012

    Când se scrie "cam" şi când se scrie "c-am"?


    1. Cam este un cuvânt de sine-stătător şi are sensul de aproape, aproximativ. Exemple:
    • Vremea e cam rece.
    • A venit cam târziu.
    • Are o cămaşă cam largă.
    2. C-am se scrie cu cratimă, deoarece sunt două cuvinte care se rostesc împreună, într-o singură silabă:
    • conjuncţia c(ă) şi verbul predicativ am: Nu cred c-am vreo vină.
    • conjuncţia c(ă) şi verbul auxiliar am: Să ştii c-am citit cartea! Nu cred c-am să vin deseară.
    Dacă ai înţeles, dă o dictare aici.

    luni, 27 februarie 2012

    Când se scrie "ca" şi când se scrie "c-a"?


    1.Ca se scrie fără cratimă, pentru că este un singur cuvânt. El poate fi:
    • adverb (prepoziţie): Le ştie pe toate ca un om mare.
    • conjuncţie ( face parte din conjuncţia compusă ca): Pleacă repede ca nu întârzie.
    2. C-a se scrie cu cratimă, pentru că sunt două cuvinte care se rostesc într-o singură silabă:
    • conjuncţia c(ă) şi forma a a verbului auxiliar a avea: Se vede c-a învăţat.
    • conjuncţia c(ă) şi forma populară a a verbului auxiliar a voi: Las´ c-a veni ea mama...
    • conjuncţia c(ă) şi prepoziţia a cu care se construieşte infinitivul: Mama spune c-a minţi e păcat.

    Dacă ai înţeles, dă un test aici.

    sâmbătă, 11 februarie 2012

    Când se scrie "căi", când se scrie "că-i"


    1. Căi se scrie fără cratimă pentru că este un singur cuvânt. El poate fi:
    • substantiv comun, feminin, plural, nearticulat:  Merge pe căi ocolite.
    • verb - a se căi (a-şi recunoaşte greşeala, a regreta): El se căi imediat după ce săvârşi fapta cea urâtă.
    2. -i se scrie astfel (cu cratimă), deoarece sunt două cuvinte care se rostesc împreună, într-o singură silabă:
    •  - conjuncţie; i - verb, forma populară a verbului "a fi", indicativ, prezent, persoana III, singular: El îşi închipuie -i deştept.
    • - conjuncţie; i - pronume personal, formă neaccentuată, persoana III, singular, cazul D: Nici -i pasă de ce se întâmplă.
    Dacă ai reţinut, dă un test aici.

    marți, 13 decembrie 2011

    "Cai", "c-ai"


    1. Cai se scrie astfel pentru că este un singur cuvânt: pluralul substantivului cal:
    • Pe câmp aleargă o herghelie de cai.
    2. C-ai (scris cu cratimă) reprezintă două cuvinte care se rostesc într-o silabă:
    • c- () - conjuncţie căreia i-a dispărut vocala, datorită tempoului rapid al vorbirii;
    • ai - forma de persoana a II-a, singular a verbului auxiliar a avea, cu care se construieşte indicativul, perfect compus (ai venit) şi condiţionalul-optativ, prezent şi perfect (ai mânca, ai fi putut).
    Exemple:
    • Bine c-ai venit!
    • Crezi c-ai mânca un măr?
    • Cred c-ai fi putut să participi şi tu...


    Dacă ai înţeles, dă un test aici.

    duminică, 11 decembrie 2011

    "Aţi" şi "a-ţi"

    1. Aţi (formă prescurtată de la aveţi) se scrie astfel pentră că este un singur cuvânt. El este verb auxiliar care serveşte la formarea:
    • indicativului, perfect compus (aţi învăţat, aţi ales, aţi cules): Voi aţi învăţat bine în acest semestru. Aţi ales până aţi cules!
    • condiţionalului-optativ (aţi mânca, aţi fi avut, aţi fi învăţat): Aţi mânca un măr? Aţi fi avut rezultate bune dacă aţi fi învăţat.
    2. A-ţi, scris cu cratimă, reprezintă două cuvinte care se rostesc într-o singură silabă:
    • a - prepoziţie cu care se formează infinitivul (a  mulţumi, a fi amintit);
    • -ţi - pronume personal, formă neaccentuată, persoana a II-a, singular, dativ).
    Exemple:
    A venit pentru a-ţi mulţumi.
    Nu era indicat a-ţi fi amintit trecutul.

    Dacă ai înţeles, dă un test aici.

    vineri, 9 decembrie 2011

    "Al" şi "a-l"

    1. Al este un cuvânt.
    Ca parte de vorbire este articol posesiv-genitival:
    Acest caiet este al meu.
    Un copil al vecinului se joacă în curte.
    Eu locuiesc la etajul al treilea.
    2. A-l, scris cu cratimă, reprezintă două cuvinte care se rostesc într-o singură silabă: a (prepoziţie cu care se formează infinitivul: a revedea, a asculta) şi -l (pronume personal, formă neaccentuată):
    Am avut bucuria de a-l revedea.
    Este o plăcere a-l asculta cântând.

    Dacă ai înţeles, dă un test aici.